22 Decembrie. Bucureşti. O zi rece de iarnă.. În urmă. cu 26 de ani. Această zi reprezintă momentul fugii lui Ceauşescu şi totodată ziua victoriei revoluţiei. Centrul oraşului este paralizat încă de la primele ore ale dimineţii de numărul uriaş de oameni ce hotărâseră să iasă din case. Muncitorii, prezenţi în centru şi cu o zi înainte, la marele miting ce se dorise a fi de susţinere şi ce se se întorsese rapid împotriva sistemului comunist, ieşiseră în această zi în număr covârşitor.
În dimineaţa acestei zile, Ministrul Apărării de la acea vreme, Vasile Milea îşi pune capăt zilelor, motivul unei astfel de decizii fiind un mister şi astăzi, după 26 de ani. La presiunea numărului uriaş de demonstranţi, armata fraternizează cu aceştia iar eforturile lui Ceauşescu de a se adresa mulţimii furioase sunt în zadar. Văzând aceastea, soţii Ceauşescu îsi hotărăsc plecarea din Bucureşti. Astfel, la orele prânzului Nicolae şi Elena Ceauşescu decolau de pe sediul Comitetului Central la bordul unui elicopter, părăsind astfel capitala.
Sediul Comitetului Central şi cel televiziunii publice sunt ocupate de manifestanţi. Televiziunea Română devenea Televiziunea Română Liberă. Cuvintele lui Mircea Dinescu şi ale lui Ion Caramitru, ce se adresau mulţimii “ Am învins! “ scriu istoria acestei zile. Ziua victoriei.