Desi religia ortodoxa si cea catolica sunt foarte
asemanatoare, exista suficiente diferente in ceea ce priveste cea mai
importanta sarbatoare a anului, Pastele, incepand de la modul in care se tine
postul pana la structura slujbei de Inviere din fiecare Biserica.
Una dintre cele mai semnificative dintre acestea
este chiar data calendaristica a sarbatorii. Pana la schisma care a dus la
separarea celor doua confesiuni, data era calculata dupa un sistem bine
stabilit. Apoi insa, fiecare a decis calcularea ei dupa alta metoda. Comuna
este orientarea in functie duminica de dupa prima luna plina ce urmeaza
echinoctiul de primavara. Pe de o parte, Biserica Ortodoxa stabileste data
Pastelui dupa calendarul Iulian, in timp ce Biserica Romano-Catolica alege
pentru aceasta calendarul Gregorian. Astfel, ambele date ale sarbatorii se
gasesc in intervalul martie - aprilie, variind cu de la o saptamana la cinci
sau sase. O data la cativa ani, data coincide.
Deosebiri sunt si in perioada dinaintea Pastelui;
este ceea ce numim "Postul mare". Si acest interval variaza.
Ortodocsii tin post 7 saptamani; este cel mai lung post din an pentru ei, in
care se mananca legume, fructe, in general produse vegetale, iar in anumite
zile este permis pestele. Carnea, ouale, produsele lactate si orice este de
origine animala este considerat aliment "de frupt". Credinciosii
catolici tin post 4-5 saptamani, iar acesta presupune evitarea preparatelor din
carne; sunt permise toate celelalte.
Si unii, si altii sarbatoresc Floriile, adica
intrarea lui Iisus in Ierusalim, si inceputul Saptamanii Mari. Pe parcursul
acesteia, pregatirile sunt asemanatoare. Se termina curatenia de primavara, se
pregatesc diverse tipuri de mancare specifice sarbatorii (cozonaci, mancaruri
din carne de miel, se vopsesc oua etc.), dar si pregatiri sufletesti; anume,
impartasania. Majoritatea aleg sa se spovedeasca si sa se impartaseasca joi sau
vineri inaintea Invierii.
Sambata Mare isi are propriul ritual. In cazul
catolicilor, este vorba de o slujba religioasa compacta, la care participarea
este obligatorie - si este vorba chiar participare activa. In cadrul slujbei se
canta imnuri, se pun intrebari si se citesc pasaje din Biblie. La sfarsit,
participantii sunt impartasiti cu ostie (paine nedospita) si se practica ceea
ce se numeste "procesiune" - inconjurarea bisericii de catre preoti
si credinciosi.
In dimineata zilei de duminica, foarte devreme, se
obisnuieste sfintirea unui cosulet cu diverse alimente specifice sarbatorii:
oua rosii, cozonac, carne de miel, uneori vin sau prajituri. Ritualul este
practicat si de catre catolici (cu diferenta ca in unele parohii sfintirea se
face sambata dupa-amiaza, inainte de Inviere).
In dupa-amiaza zilei de duminica, se mai tine un
serviciu religios in ambele cazuri.
Traditia spune ca duminica vine
"iepurasul", ce aduce daruri pentru copii. Cum unul dintre
obiceiurile mai vechi de Paste era ca duminica sa se poarte haine noi (simbol
atat crestin, cat si mai vechi, pagan, din perioada in care Pastele era sarbatoarea
primaverii, a noii vieti, a naturii), cele doua au fost asociate. Astfel,
copiii primesc de Paste hainute noi, pe care le poarta in aceasta zi.
http://www.eva.ro/
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu